Venitul minim de incluziune

Venitul minim de incluziune (VMI) reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure aflate în situații de dificultate, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

VMI este un beneficiu acordat conform prevederilor:

– Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare;

– H.G. nr. 1154/ 2022 privind normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/ 2016 privind venitul minim de incluziune.

Acest beneficiu de asistență socială are două componente și anume:      

      1.  Sprijin (ajutor) pentru incluziune

Are drept scop prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială și înlocuiește ajutorul social acordat anterior pentru asigurarea venitului minim garantat.

       2. Sprijin (ajutor) pentru familiile cu copii

Se acordă familiilor cu copii cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținere și are drept scop prevenirea sărăciei și încurajarea participării copiilor la educație, înlocuind alocația pentru susținerea familiei.

a) familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România.

b) persoanele fără adăpost, aflate în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc;

c) familiile şi persoanele singure care nu au cetăţenie română, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

• sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene sau străini, denumiţi în continuare cetăţeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române;
• sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii;
• sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii.

*VMI poate fi solicitat atât de persoanele singure, cât și de familiile care îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Instituția noastră primește solicitări de acordare a VMI numai din partea persoanelor cu domiciliul legal/ reședință sau care locuiesc efectiv pe raza Comunei Lăzăreni.

VMI se acordă persoanelor singure/ familiilor care obțin un venit net lunar ajustat mai mic sau egal cu nivelele maxime stabilite prin lege, pentru cele două componente ale VMI:

a) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 275 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei;

b) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 400 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani;

c) pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 700 de lei inclusiv.

Cuantumul venitului minim de incluziune se stabileşte în baza venitului net lunar ajustat, calculat prin aplicarea coeficienţilor de echivalenţă, corespunzători persoanei singure, respectiv dimensiunii familiei, la venitul net lunar al acesteia.

1. Cuantumul ajutorului de incluziune:

Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei / persoanei singure reprezintă diferența dintre cuantumul maxim prevăzut de lege, respectiv 275 lei/lună/membru de familie sau 400 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani și cuantumul venitului net ajustat calculat conform legii.

În ceea ce privește persoanele care nu obțin niciun venit, cuantumul maxim este de 275 lei / lună / membru de familie, iar în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, cuantumul maxim este de 400 lei / lună.

         b. Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii este stabilit în funcție de nivelul venitului net lunar ajustat și numărul de copii din familie, astfel:

• Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei/ lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
  1. 107 lei, pentru familia cu un copil;
  2. 214 lei, pentru familia cu 2 copii;
  3. 321 de lei, pentru familia cu 3 copii;
  4. 428 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
• Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei/ lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
  1. 120 de lei, pentru familia cu un copil;
  2. 240 de lei, pentru familia cu 2 copii;
  3. 360 de lei, pentru familia cu 3 copii;
  4. 480 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
• Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/ lună și 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
  1. 85 de lei, pentru familia cu un copil;
  2. 170 de lei, pentru familia cu 2 copii;
  3. 255 de lei, pentru familia cu 3 copii;
  4. 340 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți
• Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/ lună și 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
  1. 110 lei, pentru familia cu un copil;
  2. 215 lei, pentru familia cu 2 copii;
  3. 325 de lei, pentru familia cu 3 copii;
  4. 430 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți

*Dacă din calcul rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.

Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate sumele primite / realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei în luna anterioară solicitării VMI, cu EXCEPŢIA următoarelor venituri:

a)      sumele de prestaţii sociale pentru protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

b)      alocaţia de stat pentru copii;

c)       sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale;

d)      sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, precum şi cele obţinute în calitate de prestator casnic;

e)      sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;

f)       sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local;

g)      stimulentul educaţional privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;

h)      sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;

i)        ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi suplimentul pentru energie;

j)        indemnizaţia lunară de hrană privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei Sida în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu hiv sau bolnave de sida şi indemnizaţia lunară de hrană privind măsurile de control al tuberculozei;

k)      sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaţionale aprobate.

În general, solicitanții de VMI vor avea nevoie de următoarele documente:

• formularul standard de Cerere VMI (Anexa 1), care conține date privind solicitantul și date privind componența familiei;

• Acord privind prelucrarea datelor cu caracter personal (formular tipizat);

• Declaraţie pe propria răspundere (Anexa 3);

• Angajamentul de plată (Anexa 8) pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit;

• actul de identitate al solicitantului și al membrilor familiei;

• adeverințe de venit pentru toate sursele de venit ale familiei;

• certificat de naștere pentru fiecare copil (cu vârsta de până la 14 ani);

• certificatul de deces pentru oricare membru decedat al familiei, după caz;

• dovada școlarizării pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 16 ani;

• alte documente specifice situației beneficiarului:

a. contractul privind deținerea imobilului în care locuiesc, 

b. certificatul de căsătorie, 

c. hotărârea judecătorească de încredinţare/ încuviinţare a vederea adopţiei, potrivit legii. 

d. hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecţia copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii, 

e. hotărârea judecătorească prin care se dispune delegarea temporară a autorităţii părinteşti către persoana desemnată, conform prevederilor art. 104 şi art. 105 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 

f. decizia directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura plasamentului în regim de urgenţă, potrivit legii; 

g. hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziţia autorităţii tutelare, potrivit legii; 

h. actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor civile, respectiv părinte, tutore, curator, altă persoană desemnată reprezentant legal prin decizia directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, prin hotărâre judecătorească; 

i. hotărârea judecătorească prin care soţul/soţia este declarat/declarată dispărut/dispărută; 

j. hotărârea judecătorească prin care soţul/soţia este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor; 

k. după caz, alte acte doveditoare privind componenţa familiei. 

Componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentantul legal vor fi verificate/validate de către personalul compartimentului de asistență socială din cadrul primăriei Lăzăreni prin verificarea în teren și/sau prin SNIAS.

Stabilirea dreptului la venit minim de incluziune se realizează ţinându-se seama de bunurile familiei sau, după caz, ale persoanei singure, cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune (Anexa 4). Lista poate fi consultată mai jos.

LISTA bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune

 A. Bunuri imobile 

Clădiri, alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu, precum şi terenuri situate în intravilan cu suprafaţa de peste 1.200 mp în zona urbană şi 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinţei şi a curţii aferente.  

B. Bunuri mobile 1. Mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulaţie pe drumurile publice 2. Autovehicul cu drept de circulaţie pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepţia celor utilizate şi/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilităţi 3. Şalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcaţiuni, cu excepţia celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ 

NOTĂ: 

În situaţia în care unul sau mai multe bunuri aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune este dat în închiriere/arendă/concesiune, acest bun va fi luat în calcul pentru persoana/familia care îl are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obţinută în urma cedării dreptului de folosinţă a bunului. Persoana sau familia care deţine pe lângă locuinţa de domiciliu o cotă-parte dintr-o altă clădire/spaţiu locativ/imobil poate beneficia de venit minim de incluziune indiferent de mărimea cotei, dacă prin această posesiune nu poate valorifica bunul respectiv.  

C. Depozite bancare 

Cel puţin unul dintre membrii familiei deţine, în calitate de titular, unul sau mai multe conturi/depozite bancare, a căror sumă totală este mai mare de 3 ori faţă de valoarea câştigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat (la acest moment valoarea este de 6095*3=18285 lei).

În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.

Titularul venitului minim de incluziune are obligaţia să comunice primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, orice modificare cu privire la domiciliu, venituri şi numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.

Persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligaţia să depună la primărie, din 6 în 6 luni, declaraţia pe propria răspundere.

Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei evidenţă sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională.

Verificarea condiţiilor privind menţinerea statutului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faptul că nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională, se realizează de către agenţia teritorială prin SNIAS sau, după caz, pe bază de liste de beneficiari.

În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în ajutor pentru familia cu copii, obligaţia de mai sus nu se aplică.

În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă.

Fac excepţie familiile pentru care suma aferentă ajutorului de incluziune este de până la 50 de lei. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial şi se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.

Pentru promovarea unei vieţi active şi a participării pe piaţa muncii, beneficiarii de venit minim de incluziune au dreptul la stimulente, după cum urmează:

a) în situaţia în care unul sau mai mulţi membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare sau membrii familiei desfăşoară activităţi independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 de lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei;

b) în situaţia în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni consecutive, acordarea ajutorului de incluziune se prelungeşte pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării.